Fotografiile sunt mărturii ale unor amintiri, timp care a stat în loc doar pentru a surprinde zâmbete, emoţii şi imagini de neuitat. Ele reuşesc să ne readucă zâmbetul pe chip, chiar dacă deseori e nostalgic, să ne mângâie dorurile şi suferinţele, să ne reamintească în ce mod am trecut prin timp şi alături de cine, cum am atins clipe emoţionante, cine a fost alături de noi în acele clipe şi locurile frumoase prin care am trecut. Fotografiile sunt amintiri pe care le putem strânge la piept.
Amintirile sunt o haină magică ce nu se uzează din pricina folosirii.
Aproape orice fotograf care vede in fotografie ceva mai mult decat un mod de a-si castiga existenta, care este constient de posibilitatile acestui mijloc de expresie si care se straduieste sa faca lucrari din ce in ce mai bune are opinii si teorii foarte clare despre acest subiect. Eu, unul, sunt convins ca unul dintre principalele obstacole din calea realizarii unor fotografii mai reusite este inradacinat in ideea ca fotografia este un mijloc de reproducere mecanic, naturalist. Din motivele expuse mai jos , mie aceasta definitie mi se pare superficiala, inadecvata si inselatoare.
In opinia mea, fotografia ca mijoc de expresie grafica este la fel de ,mecanica" precum pictura sau literatura. Aparatul de fotografiat este, desigur, un instrument mecanic - o unealta -, dar la fel e si pensula pictorului sau masina de scris a romancierului. Mai mult decat atat, in fiecare dintre cazuri este nevoie de anumite ajutoare mecanice pentru a exprima anumite notiuni intangibile - idei, ganduri sau imagini: - intr-o forma tangibila. Insa ( si cred ca aceasta este singura consideratie importanta ), indiferent de mijlocul de expresie, spiritul creator este cel care concepe ideea lucrarii pe care intentioneaza sa o realizeze, alege subiectul si abordarea, hotaraste care va fi forma finala de prezentare.
A doua conceptie gresita este ca fotografia e un mijloc de reproducere mai putin naturalista decat fotografia alb-negru. Nici o fotografie alb-negru, exceptand, poate, reproducerea fotografica a unei pagini tiparite, nu poate fi vreodata o reproducere naturalista a unei subiect din urmatoarele motive: subiectele celor mai multe fotografii au trei dimensiuni - inaltime, latime si adancime;fotografia are doar doua - inaltime si latime.
Majoritatea subiectelor au culori; fotografia alb-negru nu contine decat griuri. O caracteristica a multor subiecte este miscarea; o fotografie ,,incremenita" ii lipseste miscarea. Cu alte cuvinte: desi intr-o fotografie alb-negru subiectului ii lipseste trei dintre cele mai importante caracteristici ale sale - adancimea, culoarea si miscarea-, o astfel de imagine este adesea considerata o reproducere naturalista. Ce paradox!
O reproducere este o copie care imita originalul in toate aspectele importante. Evident, orice forma de redare ce lipsete subiectul de trei dintre cele mai remarcabile calitati ale sale nu este fidela si nu poate fi numita reproducere.